Balti

Monumente istorice

Orașul Bălți dispune de un bogat patrimoniu cultural și istoric. Un adevărat monument al arhitecturii este Catedrala „Sf.Nicolae”, ctitorie a boierului moldovean Gheorghe Panaiot, construită după proiectul arhitectului austriac Antuan Weismann, în anii 1791 – 1795. Dorind să impulsioneze activitatea comercială a orășelului, Gheorghe Panaite a invitat la Bălți 300 de negustori armeni din Galiția. Comercianții au condiționat venirea în orășel cu construirea unei biserici romano-catolice. Însă, din considerente necunoscute, negustorilor din Galița nu li s-a permis să se mute cu traiul în Moldova. Biserica a fost sfințită în 1804 și transformată în lăcaș de cult ortodox. Arhitectura acestuia impresionează prin măreție și monumentalitate. Edificiul a fost construit după tipul bisericilor greco-romano-catolice, cu clopotniță aparte și reprezintă în plan o navă alungită în două niveluri, marcată de pilaştri verticali, întrerupţi de trei cornişe orizontale. Pilaştrii faţadei principale subliniază structura interioară a construcţiei. Pilaştrii verticali şi ferestrele cu ancadramente creiază o impresie monumentală a edificiului. Soarta acestui monument a fost tragică, în 1965 fiind distrusă clopotnița catedralei. În anul 1995 clopotnița a fost restabilită, întregind ansamblul architectonic.

O adevărată capodoperă a arhitecturii este Catedrala ”Sf. Împărați Constantin și Elena”, construcția căreia a fost inițiată de episcopul de Hotin cu reședința la Bălți, Visarion Puiu, după proiectul arhitectului A. Gabrielescu, care a îmbinat reușit arhitectura tradiţională cu plan triconc şi elementele constructive şi decorative ale stilului neobizantin. Construcția catedralei a durat un deceniu (1924-1934), picturile interioare și exterioare au fost executate de renumiți pictori italieni, unguri, români, ruși, sculpturile din piatră au împodobit coloanele catedralei. Gardul și porțile au fost executate manual de fierarii din Cernăuți. Turla principală a bisericii s-a înalţat la 46 metri în armonie şi proporţie echilibrată cu restul catedralei. În interiorul catedralei, impresionantă prin dimensiunile sale, pot asista la slujbe peste 1000 de credincioşi. În faţa bisericii pe axa ei principală s-a amplasat un baptisteriu al cărui arhitect a fost V. Voiţehovschi. Sculpturile în piatră împodobesc coloanele baptisteriului.  Soarta catedralei sfințite cu mult fast în anul 1935 a fost tragică. În anul 1961 locașul a fost închis, în incinta sa fiind amplasat Muzeul ținutului natal. În această perioadă catedrala a suferit deteriorări serioase frescele fiind acoperite cu var, au fost pierdute icoane, cărți bisericești prețioase, etc. La începutul anilor 90 catedrala a fost restaurată și redată bisericii ortodoxe.

Biserica ”Sf. Parascheva” a fost construită între anii 1924-1934, din inițiativa episcopului Visarion Puiu. Edificiul bisericii îmbină trăsăturile esenţiale ale arhitecturii moldovenești și celei munteneşti. Fațadele bisericii sînt înfrumusețate cu elemente de decoraţie plastică, basoreliefuri în piatră și lemn cu motive geometrice și vegetale. O valoare deosebită o prezintă picturile murale interioare care nu s-au păstrat în întregime. O parte dintre relicvele bisericii au fost pierdute în anii `70 – `80 ai secolului XX, cînd în clădirea bisericii s-a aflat planetariul. Actualmente locașul religios este redat bisericii ortodoxe.    

Biserica Armeano-Gregoriana a fost construita in anii 1910-1914, după proiectul arhitectului A.Krasnoselski. Proiectul a stilizat arhitectura Armeniei medievale. Clădirea bisericii consruită din cărămidă și fețuită cu piatră neprelucrată are o înălțime de 16,8 m, proportii armonioase, redînd unitatea cu peisajul înconjurător.